Poezii

Înțelepciune

Publicat pe Actualizat pe

În înțelepciune se odihnește viața mea
și cucerește tot ce există,
se smerește lângă Dumnezeu
și strigă spre înnălțimi lauda.

Spre început i se oglindesc pașii
privind spre tot ce a trecut…
văd cum totul a fost condus
de Cel ce este, ce a fost și va fi.

Acum zăresc cu toată ființa
lumina de la răsărit,
și îmi las sufletul să zboare
spre Cel ce m-a făurit.

Cîntecul se duce lin
și rima nu i se măsoară,
cioplește jalea în alin
lăsâd ființa ca să moară.

 

Anunțuri

Cînt Domnului

Publicat pe Actualizat pe

Depășesc cu armonii sfinte
și mă înalț cu glasul meu
în ecouri mărginite
de laude pentru Dumnezeu.

Cînt cu inima și gândul
îndreptate sus spre cer,
căci acolo este Fiul
iubit de sufletul meu.

Tresalt de bucurie-n laudă
și înalț întregul vers
Lui Dumnezeu al meu Tată,
pentru Domnul nostru Isus.

O iubite, Tată sfânt!
Eu te laud și îți cînt
și din inimă înalț
lauda cu-al meu glas!

AMIN!

Ruben. G

Când dragostea ne strânge

Publicat pe

Când Dragostea ne strânge din căile pierzării,
lumina ei ne poartă in flacăra-nchinării,
în inimile noastre se nasc din cer izvoare
şi-n piept se-aprinde focul zdrobirilor amare.

Când Dragostea ne frânge in mâinile iubirii,
fiorul ei ne scaldă in soarele sfințirii
şi lacrimi curg şuvoaie din inima curată,
iar printre noi domneşte iubirea-nlăcrimată.

Când Dragostea ne leagă în harul adorării,
puterea ei ne-nalță pe culmea-nviorării;
comoara ei divină, eternă scăldătoare,
în inimi ne rubină cântări nemuritoare.

Când Dragostea ne poartă pe corzile zdrobirii
şi viața ne-o străpunge la Crucea nemuririi,
în toți se-aşterne aievea o sfântă armonie,
şi frații-s plini de pace, de har şi bucurie.

Când Dragostea ne-nvață cărarea curățirii,
cu dulce ne arată din tainele unirii,
căci dacă nu-i iubire, ci ne-am schimbat cărarea,
aici nu este Domnu,-n zadar ni-e închinarea.

Autor: Lauric George

Ascult

Publicat pe

Ascult și plânsul și surâsul
și ploile ce curg mereu,
ascult și plânsul și surâsul
și razele ce trec pe cer.

Ascult tăcerea și disprețul
și oamenii cu voci triste,
ascult tăcerea și disprețul
și ecoul care îmi surâde-n geam.

Ascult un glas și gândul lui
și vorbele ce ei le spun,
ascult un glas și gândul
și vorbele ce mi le spun.

Ajuns-ați la țintă?

Publicat pe

Suntem în așa zisa, săptămâna mare, săptămâna în care Domnul Isus Hristos începuse lucrarea Jertfei. Săptămâna în care a fost trădat, judecat, osândit la moarte. Biciuit și apoi crucificat, dezbrăcat de haine și suferind rușinea, ocara, batjocura și disprețul, celor care nu cu mult timp în urmă îi sărbătoreau intrarea în Ierusalim și strigau ”Osana!” acum strigătul lor era ”La moarte!”. Săptămâna în care el a împlinit, ce fusese demult proorocit.

Și toate acestea pentru mine, pentru tine, ca să poți găsi alinare sufletului tău, adăpost și să poți avea parte de bucuria veșnică.  Toate acestea le primim, însă cu băgare de samă să fim, căci noi trebuie tot mai mult să înaintăm pe cale, așa cum și El, Fiul Lui Dumnezeu, a înaintat spre cruce, pentru ca noi sa avem parte de toate aceste binecuvântări.

Ajuns-ați la țintă?

Ajuns-aţi voi la ţintă de nu mai alergaţi ?
Şi n-aşteptaţi pe nimeni de nu mai privegheaţi ?
V-aţi terminat lucrarea de staţi şi odihniţi ?
Sau Tatăl nu mai are alţi fii nemântuiţi ?
Aţi câştigat cununa de nu vă mai luptaţi ?
Şi sunteţi prea puternici de nu vă mai rugaţi ?
Cuvântul Sfânt de-acuma deplin l-aţi învăţat,
De azi l-aţi dat uitării şi stă necercetat ?
Sau inimile voastre de somn s-au molipsit,
De v-a legat păcatul şi pofta v-a robit ?
Sau cumva duhul vostru de lume-a fost cuprins,
Şi duhul lumii, râvna şi dragostea v-a stins ?
Sau poate legământul cu Domnul l-aţi călcat,
Şi gândul că El vine curând voi l-aţi uitat ?
Sau dragostea fierbinte atât vi s-a răcit,
De uitaţi ce-aveaţi odată atât de mult iubit ?
Vreţi oare să vă afle pe voi Isus aşa,
Aduceţi-vă-aminte: aşa eraţi cândva ?

Autor: Valentin Popovici

O, tu mai ai putere

Publicat pe

O, tu mai ai putere, rabdă!
…de când tot spui tu „nu mai pot”,
dar uite-n urma ta ce valuri
…și-ai biruit pân-astăzi tot!
Mai rabdă, mai rabdă, mai rabdă
căci Domnul te-ajută mereu,
privește ce slavă te-așteaptă
fii gata să-nvingi și-acest greu!

O, lacrimi tu mai ai, te roagă,
stăruitor, profund, aprins,
atât de tare este-acela
ce-n rugăciune-i neînvins!
Te roagă, te roagă, te roagă
căci Domnul te-ascultă curând,
învins nu te da niciodată,
nădejdea nu-ți pierde nicicând!

O, tu ai încă foc: iubește
curat, statornic, credincios …
decât cel iubitor nu-i nimeni
mai mult, asemeni lui Hristos.
Iubește, iubește, iubește
mereu cu iubirea dintâi,
Oricât te-ar costa legământul
Statornic cu Domnul rămâi!

O, tu ai încă glas, vestește
Cuvântul Sfânt în jurul tău,
că-n fața Domnului nu-i nume
mai scump ca vestitor al Său.
Vestește, vestește, vestește
răscumpără ziua de azi
curând înmiit vei culege
ce sameni acuma-n necaz.

Mai rabdă azi și te mai roagă
iubind, fii încă vestitor,
căci lupta care-ți pare-azi lungă
o vei sfârși biruitor!
Mai rabdă, te roagă, iubește,
și fii vestitor ne-ncetat,
cu cea mai frumoasă cunună
de Domnul tu ești așteptat.

Autor: Traian Dorz

Atunci

Publicat pe Actualizat pe

Când sunt căzut
și sufletul îmi plânge,
când tot ce am
nu e iubire și ce a fost
e doar un cînt,
atunci ridic ochii spre
Tine și mă întreb,
unde am căzut?

Cu lacrimile mele
și cu păcatul greu
mă-ndrept ca un fior
spre cerul cel albastru
cerând Lui Dumnezeu
iertare,
cu suflul muritor.

Un pas îmi mai rămâne
și-o clipă de preget
să văd ce e în lume
și în culoarea ei,
iar ce-am primit la cruce
acum privesc uimit,
căci viața e o cale
ce duce către cer.

Autor: Ruben Gavriliuc